Română      Русскии      English

 

 

 

 

 

 

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității
și Capacității de Muncă

 
Prima pagină  »  Informații utile
Informații utile
Implementarea Clasificării internaţionale a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, versiunea pentru copil şi adolescent (CIF-CA) în practica clinică şi de reabilitare

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, versiunea pentru copil şi adolescent (CIF-CA) poate fi folosită nu numai pentru a descrie şi a compara sănătatea populaţiilor în plan mondial, a dezvolta un limbaj semantic comun între toate sectoarele preocupate de sănătatea omului dar poate avea şi o serie de aplicaţii practice.

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, versiunea pentru copil şi adolescent (CIF-CA) poate fi folosită nu numai pentru a descrie şi a compara sănătatea populaţiilor în plan mondial, a dezvolta un limbaj semantic comun între toate sectoarele preocupate de sănătatea omului dar poate avea şi o serie de aplicaţii practice. CIF pare a fi o clasificare înalt comprehensivă, care acoperă virtual toate aspectele sănătăţii pacientului. Principala provocare pentru acceptarea CIF a fost dimensiunea sistemului de clasificare, care înglobează circa 1450 de categorii şi este în continuă dezvoltare.  Astfel, chiar unii reprezentanţi OMS (Ustun şi colab., 2004) menţionează că clinicienii nu ar putea cu uşurinţă aplica întreg volumul de categorii CIF pe larg în lucrul sau cu pacienţii. În practica de zi cu zi practicienii necesită doar o parte din categoriile conţinute în CIF.

Deci, este important să înţelegem că CIF este o clasificare, care nu pretinde a fi un instrument practic. Pentru a obţine un instrument practic util a fost necesar de a extrage din CIF informaţiile necesare pentru a fi folosite în practica cotidiană.

Astfel, OMS şi alte organisme internaţionale de cercetare au dezvoltat câteva instrumente derivate din CIF, menite să faciliteze  utilizarea clasificaţiei drept un instrument de investigaţie clinică – în evaluarea necesităţilor, elaborarea programelor de reabilitare, de terapie ocupaţională şi de stimulare a limbajului şi vorbirii, ajustarea tratamentelor la anumite condiţii şi optimizarea programelor de tratament, evaluarea profesională a sănătăţii, reabilitare şi evaluare a rezultatelor reabilitării sau tratamentului.

CIF-CA poate fi aplicată în practica clinică separat sau în asociere cu unele instrumente de evaluare/măsurare în patologii musculoscheletale, paralizie cerebrală, tulburări de auz etc. Conceptul prevede şi utilizarea unor instrumente existente de evaluare şi măsurare, care pot fi potenţial translate într-o limbă compatibilă cu CIF (PEDI, GMFM etc.).

În prezent, OMS, de rând cu alte iniţiative internaţionale (ICF Research Branch, WHO FIC Collaborating Center, Institute for Health and Rehabilitation Sciences, Ludwig-Maximilian University in Munich) au elaborat mai multe instrumente generice, menite să facă conexiunea dintre CIF şi practica medicală şi de reabilitare: Fişe de evaluare (Checklist, Evaluation display), Fişa de evaluare a dizabilităţii, versiunea II (WHO Disability Assessment Schedule Version II - WHODAS II), Profilul categoriilor (Categorical profile), Seturi de categorii (Core Sets), Tabelul de intervenţii (Intervention table) etc.

Fiecare din instrumentele CIF reflectă paşii ciclului de reabilitare, conectându-se în felul următor între ele:

 

Etapa ciclului de reabilitare

Instrumente utilizate

Apreciere

Seturi de categorii

Fişa de apreciere

Profilul categoriilor

Stabilirea obiectivelor

Tabelul de intervenţii

Intervenţie

Tabelul de intervenţii

Evaluare

Fişe de evaluare

 

Primul pas necesar pentru implementarea CIF în practica de reabilitare este dezvoltarea Seturilor de categorii CIF. Acest instrument este utilizat cu succes şi în practica peciatrică, conţinând categoriile CIF-CA. Începând cu 2001, odată cu adoptarea şi aprobarea de către OMS a CIF, instituţiile de cercetare în domeniul sănătăţii au iniţiat numeroase proiecte, menite să elaboreze Seturile de bază ale CIF ( ICF Core Sets – grup, set de categorii din cele conţinujte în CIF).  Scopul proiectelor date este de a selecta din multitudinea de categorii ale CIF un standard minim sau mai extins de categorii aplicabile pentru o evaluare clinică concisă (Set concis al CIF) sau multiprofesională comprehensivă (Set comprehensiv al CIF) a diferitelor stări funcţionării şi sănătăţii. În Setul comprehensiv al CIF este inclus un spectru tipic de probleme a funcţionării pacientului cu una din maladii sau într-un context definit, pe când Setul concis conţine numai cele mai importante categorii care pot avea o relevanţă practică într-o situaţie concretă, într-o anumită zonă a sănătăţii sau într-un mediu concret.

Astfel, deja există elaborări preliminare de Seturi concise CIF pentru pacienţi condiţii neurologice, musculoscheletale, cardiopulmonare şi Seturi comprehensive CIF pentru stări cronice, neurologice, musculoscheletale, cardiopulmonare şi probleme geriatrice în cadrul sistemelor multiprofesionale de reabilitare. Suprapunerea acestori seturi arată ca ele au numeroase puncte comune, deci există o comparababilitate dintre funcţionarea organismului în cazul diferitelor condiţii. De memorat că Setul de categorii CIF  defineşte ce măsurăm şi nu cum vom măsura.

Pentru a înţelege mai bine structura unui Set de categorii CIF Vom analiza două  exemple.

 

Exemplu 1. Copil 5 ani, acuze la bâlbâială. Alte patologii somatice nu sunt depistate. Examinările funcţionale, de laborator, imagistice fără devieri patologice.

 

*Codul CIF

*Categorii CIF

Funcţionarea organizmului

b3300.2     

Fluenţa şi ritmul funcţiilor vorbirii

b3301. 2  

Ritmul vorbirii

b3302.1   

Viteza vorbirii

b152.1  

Funcţiile emoţionale

Structură organizmului

 

-

Activităţile şi participarea

d330.2   

Vorbirea

d350.2

Conversaţia

d 355.1   

Discuţia

d7200.1   

Interacţiuni interpersonale complexe (crearea relaţiilor)

d7203.1 

Interacţiuni în acord cu regulile sociale

d810s

Educaţia informală

Factorii de mediu

e300

Sprijin şi relaţii

e355

Profesionişti în domeniul sănătăţii

e400

Atitudini ale societăţii şi individuale

e555

Servicii, sisteme şi politici de asociaţii şi organizaţii

e585

Servicii, sisteme şi politici de educaţie şi formare

     

 

 

Exemplul 2. L. S., fetiţă de 14 ani, locueşte într-un orăşel mic. Suferă de astm bronşic sever din fragedă copilărie. Cercetările adiţionale de testare a sensibilităţii la alergeni au demonstrat răspuns specific la unii dintre aceştea. Totodată, drept factor trigger pentru accesele astmatice în cazul L. S. serveşte efortul fizic, aerul rece şi stresul emoţional. Accesele durează 1-2 ore şi se înregistrează de multe ori pe săptămână. Frecvent accesele au loc noaptea. Periodic accesele sunt atât de puternice încât limitează convorbirea cu alte persoane la 1-2 cuvinte între respiraţii. Pacienta urmeză preparate bronhodilatatoare iar cu scop profilactic nebulaizer. În ultimul an L.S. utilizeză tratamentul neregulat, din care motiv accesele au devenit mai frecvente.

S. L. a frecventat programul preşcolar. În prezent frecventează şcoala, este în clasa 8-a, dar succesele şcolare sunt variabile din motivul absenţelor frecvente. Tot din motivul absenţelor frecvente  L. S. nu şi-a făcut prieteni printre colegii de clasă.

Din motivul că efortul fizic declanşează accesul astmului, fetiţa nu frecventează lecţiile de cultură fizică, nu se ocupă cu sportul, nu este încadrată în activităţi, ce solicită efort fizic.

Încercăm să codificăm starea de sănătate a L. S.

*Codul CIF

*Categorii CIF

Funcţionarea organizmului

b130

Funcţii ale energiei şi impulsului

b134

Funcţiile somnului

b152

Funcţiile emoţionale

b280

Senzaţia de durere

b310

Funcţiile vocii

b410

Funcţiile inimii

b430

Funcţii ale sistemului hematologic

b435

Funcţii ale sistemului imunitar

b440

Funcţiile respiraţiei

b445

Funcţiile muşchilor respiratori

b450

Funcţii respiratorii adiţionale

b455

Funcţiile toleranţei la efort

b460

Senzaţii associate cu funcţiile respiratorii şi cardiovasculare

b730

Funcţiile de putere a muşchilor

b780

Senzaţii legate de funcţiile muşchilor şi mişcării

Structură organizmului

s410

Structura sistemului cardiovascular

s430

Structura sistemului respirator

s760

Structura trunchiului

Activităţile şi participarea

d230

Realizarea programului zilnic obişnuit

d240

A face faţă stresului şi altor solicitări psihologice

d330

Vorbirea

d450

Mersul pe jos

d540

Îmbrăcatul

d910

Viaţa comunitară

Factorii de mediu

e110

Produse sau substanţe pentru consum personal

e225

Clima

e260

Calitatea aerului

e320

Prieteni

e355

Profesionişti în domeniul sănătăţii

e410

Atitudini individuale ale membrilor familiei imediate

e460

Atitudini ale societăţii

e585

Servicii, sisteme şi politici de educare şi formare

Astfel, observăm că pentru fiecare dintre cele două probleme specifice, pentru a aprecia sănătatea copilului, a fost selectat un spectru diferit de categorii, care au fost luate în consideraţie.

Fişa de apreciere CIF prezintă rezultatul aprecieri  sănătăţii şi funcţionării individului. În fişă se conţin date despre sănătate şi funcţionare atât din perspectiva pacientului cât şi din perspectiva profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Fişa conţine şi descrierea factorilor de mediu. Pentru descrierea acestor date se utilizează terminologia tehnică de apreciere clinică, promovată de CIF.  În fişă sunt accentuate acele performanţe, capacităţi şi factorii de mediu, care sunt esenţiale şi interdependente între ele la pacientul dat (puterea şi sensibilitatea scăzută în mâini, care conduce la probleme de manipulare a obiectelor cu ajutorul mâinilor etc.)

Profilul categoriilor reflectă categoriile relevante pentru descrierea statutului actual al pacientului. In această fişă, alături de categorii sunt definite scopul principal şi obiectivele intervenţiei. Obiectivele sunt marcate într-o coloană separată, ilustrate prin coduri relaţionate cu categoriile CIF.

Pentru documentarea Fisei de apreciere şi Profilului categoriilor putem folosi Seturile de categorii CIF, în cazul când acestea au fost deja elaborate pentru profilul dat de probleme de sănătate sau funcţionare.

Informaţia expusă în Profilul categoriilor şi Fişa de apreciere serveşte pentru crearea Tabelului de intervenţii CIF. Acest tabel serveşte pentru trasarea obiectivelor pentru intervenţie, documentarea rezultatelor măsurărilor specifice ale profesioniştilor în momentul iniţierii programului de reabilitare şi la finele acestuia.

Structura şi conţinutul CIF permit profesioniştilor în reabilitare de a identifica şi monitoriza eficienţa strategiilor intervenţionale. Având posibilitatea de a utiliza o varietate de detalii la diferite niveluri ale CIF putem compara funcţionalitatea pacientului până şi după intervenţie, dinamica capacităţii de funcţionare în domenii specifice. În acelaşi timp, luând în consideraţie inovaţia majoră a CIF de a include o clasificaţie deplină a factorilor de mediu, utilizatorii pot identifica şi monitoriza, apoi a interveni în scopul schimbării mediului clientului. Datele despre rezultatul intervenţiei pot fi documentate în  Fişa evaluării CIF. Fişa dată se bazează pe Profilul categoriilor CIF, dar în comparaţie cu acesta conţine numai categoriile, ce au fost ţinta obiectivelor intervenţionale. Fişa se extinde, urmând să ilustreze evoluţia valorică a categoriilor în urma intervenţiei şi este un document, care urmează a fi discutat în echipa de profesionişti. În urma discuţiilor echipa va lua una din variantele posibile de decizie: a începe un nou ciclu de reabilitare, a referi pacientul la serviciile succesive, a finaliza reabilitarea etc.

Necesităţile în utilizarea CIF în practica clinică cresc constant în ultima perioada, de aceea interrelaţiile, legăturile dintre instrumentele de evaluare/măsurare şi CIF sunt încă în proces de dezvoltate şi perfectate.

Informaţii suplimentare despre instrumentele practice CIF pot fi accesate la:

http://www.who.int/classifications/icf/en/

http://www.icf-research-branch.org/aboutus/history.htm




Informații utile

In ultima vreme, ați auzit din ce in ce mai des vorbindu-se despre autism. Poate ca nu cunoașteți, cu lux de amănunte, ce se ascunde in spatele acestui cuvant dar, cu siguranța, deja știți ca este vorba despre o afectiune.
Citeşte mai mult...
Citeşte mai mult...
Termenul “Disabiităţi profunde multiple (DPM)» se referă la copiii cu o tulburări intelectuale profunde şi o dereglări motorii severe sau profunde, o deseori asociate cu probleme senzoriale
Citeşte mai mult...
Clasificarea MACS este pe larg folosită de către specialiștii în kinetoterapie precum și de către terapeuții ocupaționali din toată lumea. MACS ne permite să determinăm nivelul de implicare a ambelor măini în activitățifapt ce ne permite să stabilim sarcinile individuale de reabilitare.
Citeşte mai mult...
Cauzele de bază ce condiţionează apariţia insuficienţelor motorii la copii cu Sindromul Down (SD) sunt reprezentate de hipotonia musculară, dezvoltarea abnormală a reflexelor, afectarea echilibrului precum şi, adaosul supraponderal.
Citeşte mai mult...
Dezvoltarea patologică a funcţiei motorii poate fi cauzată de probleme ale dezvoltării intrauterine, traume la naştere, dereglări cromosomiale, maladii grave, accidente. Copiii cu diferite patologii pot avea dereglări motorii asemănătoare.
Citeşte mai mult...
Stadiile de adaptare a familiei copilului cu dizabilități. Şocul iniţial - părinţii trăiesc o stare de confuzie, mâhnire şi îngrijorare. Când informaţia despre diagnostic este oferită furia şi dezorganizarea familiei sporeşte.
Citeşte mai mult...
Kinetoterapeutul este un membru important al echipei interdisciplinare. Dezvoltarea motorie a copilului este obiectivul ţinta al specialistului în terapie fizică.
Citeşte mai mult...
Activitatea specialistului în kinetoterapie începe cu evaluarea complexă a funcției motorii fine și grosiere a copilului, cu colectarea anamnezei precum și completarea formularelor necesare.
Citeşte mai mult...
Nici una dintre metodele menţionate mai jos nu pot soluţiona de sine stătător toate problemele copilului cu disabilităţi motorii, dar, utilizate în complex, prezintă importanţa în abilitarea copilului cu nevoi speciale.
Citeşte mai mult...
Ritmul de creştere a copiilor cu sindrom Down (SD) este mai lent comparativ cu copiii majoritari. Viteza de creştere a acestor copii variază în funcţie de vârstă.
Citeşte mai mult...
Sistemul de clasificare a funcţiei motorii grosiere (Gross Motor Function Classification System) este bazat pe aprecierea mişcărilor active de sine stătătoare, în special a abilităţii de a şedea (controlul trunchiului) şi a merge.
Citeşte mai mult...
Scleroza tuberoasă reprezintă o afecţiune multisistemică genetică caracterizată prin hamartoame răspândite în diverse organe inclusiv creier, cord, piele, rinichi, plămâni şi ficat.
Citeşte mai mult...
Una din problemele ortopedice frecvent întâlnite la copiii cu sindrom Down (SD) este instabilitatea atlantooccipitală IAA.
Citeşte mai mult...

14.03.2019
PRIMUL CURRICULUM în Intervenția Timpurie în Copilărie în MOLDOVA
07.03.2019
Doar împreună mișcăm lucrurile din loc
21.02.2019
Direcționează 2% din impozitul tău pe venit către Centrul de Intervenție Precoce „VOINICEL”

Utilizator (Email)
Parolă



Ai uitat parola?
Înregistrează-te